Frumusetea bloggingului de beauty

Lumea bloggingului de beauty e frumoasă!

Sper să aveți timp în această duminică să îmi citiți lungile gânduri…

Sunt bloggeriță de aproape 10 ani. Am trecut prin multe etape, faze, nișe și-am ajuns aici, unde mă regăsesc și de unde nu am de gând să plec prea curând. Nu dau sfaturi, nu mă reprezintă, încerc doar să vă arăt manichiurile pe care le port și câteodată vă prezint și cum mă îmbrac. Nu sunt fashion, sunt doar eu: câteodată cam ciudățică și exagerată cu atâtea pisici și cranii… Pe dedesubt port tatuaje și cicatrici, a căror poveste nu o voi spune pe aici. Vă mai prezint și site-uri și bijuterii și ce îmi mai trece prin cap, însă încerc să păstrez tema acestui blog. Deși… dacă veți mergeți în arhiva începuturilor mele găsiți poezii și proză, pe atunci nu îmi imaginam că voi scrie despre cosmetice.

Multe fete doresc acum să își facă blog pentru că au observat că primim produse ,, moca”. Sunt atât de sătulă de ideea asta! Că suntem plătite pentru anumite articole și că primim produse, nu e un secret. Însă munca depusă în spatele blogului e cam… secretă. Nimeni nu vă spune cât timp a durat pentru a scrie un articol pe care cineva îl citește în 5 minute, câți bani investim! În spatele unui produs primit, stau alte zeci de produse cumpărate. Nimic nu se face peste noapte și nimic nu e atât de ușor precum pare. Totul trebuie să pornească de la pasiune, plăcerea de a vă împărtăși impresii, poze, efecte. Și… nimeni nu se îmbogățește din asta ( eh… sunt și puține excepții, mai ales you tuberițe, dar acum vorbesc despre bloggerițele de beauty obișnuite).

Dezvoltând acest blog, am întâlnit atâte persoane minunate! Și cel mai important, mi-am reîntâlnit prietena cea mai bună din generală, Alina și ghiciți ce? Anii parcă nu au trecut peste noi și am devenit iar BFF.

10365855_806855565991524_7755059102804728331_n

Pe Andra o știu din adolescență, dar nu am fost niciodată apropiate, ci doar un salut-salut. Până când, amândouă ne-am făcut blog și odată m-a văzut din depărtare pe stradă. A venit la mine și m-a invitat la cafea. De atunci, bem… cam multe cafele și e pisi a mea, devenindu-mi una dintre cele mai bune prietene.

993816_571636962930672_1038623773_n

Continue reading »

Radiez

Mi-am adus aminte de un text scris acum vreo 4 ani, care a fost publicat si pe blogul lui Cabral.

Visul meu e realitate acum, dar mi-am propus sa mai postez din cand in cand si textele mele ,,ascunse”.

Sper sa va placa:

Radiez raze de fericire căci in mine naşte o bucurie ce mă face sa uit
despărţirile si toate iubirile care m-au făcut sa sufăr odată, iar acum
sunt aruncata într-o mare presărată cu alge albastre ce mă plutesc spre
drumuri sihastre.
Dar nu sunt singura căci sunt sigura ca si el mă iubeşte aşa cum multa lume
tânjeşte după dragostea naiva si doar eu am parte de aceasta stare nociva.
Sunt egoista căci il vreau doar pentru mine si doar gândul spre el îmi curge
prin vine. Dar nu mă interesează altceva, pentru ca eu ştiu ca am sa-mi
găsesc sfârşitul cumva, undeva si învăţ sa trăiesc, florile sa le
mituiesc si sa-mi dea parfumul lor si mă îmbăt cu el si sa ajung într-un
părăsit tunel unde sa visez la nemurire si sa fac ceva ca-n lumea asta sa
existe doar el cu mine.
Ma-ntind pe iarba uda si vad ca viaţa nu mai e crunta, aşa cum a fost odată
când el era departe, mă uit la stele si ele-mi zâmbesc, nu mai rad de mine ca
bocesc, luna-mi face cu ochiul subtil căci vede ca acum sunt doar un fericit
copil.
Acum nici soarele nu-mi mai apune ci doar se pune pe un deal si mă priveşte
pe mine, chipul meu urla: da!mă iubeşte!
Delirez..nu mai ştiu încotro sa pornesc si mă opresc in fata oglinzii dar
mă feresc, nici eu nu mă mai recunosc.Cunosc chipul, dar nu-mi imaginez unde a
dispărut cuţitul ce-mi stătea in inima înainte, acum cred ca mi l-a smuls
cuminte.
Sunt cu zâmbetul pe fata mai mereu, căci totul e simplu acum nu mai ştiu
unde-mi este destinul greu ce-mi atârna ca o ancora de sufletul meu gol
dezvelit de un gând cioplit.
Lumea care mă înconjoară, nici ea nu mai este ca odinioară.Totul s-a
schimbat pe aici si toţi par angelici.
Cuvântu-mi e mut acum. Ma duc sa alerg prin ploi de gânduri pline de noroi, sa
scap de euforie.A fost doar un vis pentru mine.
Pentru noi amândoi, am visat ca te-ai întors înapoi.