Final de SuperBlog 2019

Am 28 de ani, 3 tentative de a termina 3 cărți și un succes de a termina repriza de toamnă SuperBlog.

Eu scriu urât. Scriu de când am învățat să scriu. Poezii, proză, povești, cântece, orice.

Scriu pentru mine, dar am un demon ce mă face să scriu numai tristeți sau orori. 2 subiecte diferite de carte, abandonate din milă pentru personaje. O carte la care scriu din an în Paști, din milă pentru mine.

Pe blog scriu prostioare girly pentru că sunt dependentă de shopping și poate ar interesa pe cineva părerea mea despre un x produs sau de cum arată/ se comportă o ojă pe unghii naturale.

Am blog de peste 10 ani, vreme când îmi așterneam public poeziile și poveștile.

Blogurile mor pe zi ce trece și timpul e din ce în ce mai puțin pentru a scrie, drept urmare sunt mai activă pe Facebook și Instagram.

Și totuși, sunt finalistă SuperBlog 2019, unde am întâmpinat provocări pe care nu m-am gândit că le voi accepta vreodată.

Am scris despre materiale de construcții, cafea, creme, democrație, am făcut o poveste oribilă despre Îngerii lui Charlie ( unde am întors pe dos cerințele de dragul artei personale, nu pot scrie chestii drăguțe), călătorii, mașini și multe altele.

Am aflat astfel că sunt mai bună la povestit despre construcții decât la scris despre produse de ingrijire ( ironic!), câștigând singurul premiu în această competiție.

Din articolele celorlalți concurenți mi-am dat seama că nu am nicio scuză pentru performanța mea slabuța ( locul 34 din 51 de finaliști). Lucrez mult, am un iubit, 2 pisici și un cățel, un nimic pe lângă câștigătorii cu copii acasă, joburi solicitante și altele.

Unde nu mi-a plăcut, s-a văzut. În mod normal nu scriu despre ceva ce nu mă interesează/ pasionează, dar mi-am propus să termin acest maraton de scris cu orice preț.

Cea mai bună prietenă și iubitul meu m-au suportat eroic și m-au susținut indiferent de note și de toanele provocate de stresul de a scrie la timp.

Nu m-aș fi văzut terminând SuperBlog. Am evitat să citesc articolele colegilor pentru că de fiecare dată când m-a mâncat tentația am fost impresionată de competențele și creativitatea lor, încât nu mi se părea realistic ca eu să îi ajung cumva.

Dar am continuat din ambiție și nu îmi pare rău. Am învățat multe despre mine și despre potențialul meu în a scrie ( pe care îl credeam apus). Prin intermediul grupului de Fb și ale articolelor câștigătoare am învățat cum ar trebui să abordez anumite subiecte pe viitor și ce își doresc unii sponsori.

Au fost 28 de probe unde notele mele au oscilat între 82 și 99, 18 dintre ele fiind peste 90.

Scopul meu a fost să nu am nicio notă sub 80, asta m-ar fi demoralizat complet.

Al doilea scop a fost să mă depășesc singură, scop atins la probele unde s-a repetat sponsorul: Answear și Honda, luând nota mai mare la al doilea articol scris.

Deși a fost o perioadă solicitantă, mi-e dor să dau refresh o dată la 2 zile pentru a afla o notă.

Mi-e dor să am ce scrie, mi-a dispărut motivația din nou. Sper să o găsesc pe drum…

Aștept primăvara pentru a participa și la primul meu Spring SuperBlog.

Ca să închei competiția complet, mâine mă duc și la Gală. Nu cunosc pe nimeni, n-am idee ce o să fac, ce o să vorbesc, dar mă duc!

Tagged
%d blogeri au apreciat: